Prezenta politică publică a fost elaborată ca urmare a consultării publicului țintă din cadrul proiectului Diaspora Invest, pentru identificarea de soluții fezabile propuse de membrii comunității la problemele mediului antreprenorial din România.
Proiectul Diaspora Invest este co-finanțat din Fondul Social European, Axa Prioritară 3 „Locuri de muncă pentru toți”, Obiectivul tematic 8: „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor”, Obiectiv specific 3.7 „Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană”.
Context
Stimularea gândirii antreprenoriale, încă de pe băncile școlii și chiar la nivel de învățământ primar (în SUA), reprezintă o prioritate în întreaga lume, fiind percepută ca motor al bunăstării oamenilor și comunităților. Ținând cont că mentalitatea se formează de la o vârstă fragedă și prin contribuția mai multor actori – părinți, educatori, învățători sau profesori – educația antreprenorială trebuie abordată ca factor distinct la nivelul programelor de învățare, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel privat, prin stimularea parteneriatelor între cele două sectoare și contribuția cu bune practici la dezvoltarea acestui sistem. La nivel de recomandări cu privire la dezvoltarea pe termen lung a educației antreprenoriale, au reieșit următoarele propuneri de măsuri:
1. Revizuirea Ordinului Ministerului Educației 5097/2009 prin revizuirea și actualizarea curriculei școlare și adaptarea acesteia la nevoile și cerințele reale ale antreprenoriatului și ale pieței muncii din România.
2. Revizuirea și îmbunătățirea sistemelor deja existente cu privire la ”firmele de exercițiu”. Utilizarea unor modele internaționale viabile a căror eficacitatea a fost deja dovedită la nivel internațional, va duce la crearea unui modul cu aplicabilitate directă în viața reală prin simularea unui mediu antreprenorial apropiat cu cel din realitate și punerea elevilor/studenților în situații reale decizionale cu privire la piață, cercetare în vederea cunoașterii segmentului de piață pe care doresc să-și dezvolte afacerea, îmbunătățirea cunoștințelor financiar-contabile, astfel încât, practicantul, ajuns într-o situație reală să poată reacționa și să aibă la dispoziție cunoștințele și abilitățile necesare menegementului eficient al afacerii gestionate.
3. Dezvoltarea învățământului universitar ar trebui să ia în considerare trei direcții prioritare, în ceea ce privește antreprenoriatul, astfel:
- furnizarea de educație și formare profesională antreprenorială pentru studenți, absolvenți și întreprinderi;
- dezvoltarea, în cadrul laboratoarelor proprii, a tehnologiilor inovatoare, promovând în acest fel crearea de proiecte antreprenoriale aplicate și dinamice în care noile tehnologii să poată fi testate și pregătite pentru piața reală și care să aducă valoare adăugată mediului economic românesc;
- crearea unei legături reale și de lungă durată între mediul academic și cel al mediului de afaceri. Printr-o astfel de legătură mediul academic va putea deveni centru de atracție intelectuală pentru comunitatea din care face parte; va crea adevărate conexiuni între inovatori, cercetptori, studenți, întreprinzători și instituțiile de capital de risc; va duce la dezvoltarea unor materiale de curs orientate spre latura practică, prin studii de caz, bune practici și lecții învățate; vor deveni poli pentru atragerea de fonduri creând o masă critică pentru domeniul antreprenorial și cel al inovației.
4. Crearea unui mediu mai larg de aplicabilitate pentru programele operaționale de dezvoltare a capitalului uman în care accesul la finanțare să fie facilitat atât mediului liceal, universitar dar și organizațiilor neguvernamentale a căror experineță în domeniu a fost și este demonstartă prin ani de implementare, mentorat și gestionare a numeroase strat-up-uri.
5. Transformarea educației antreprenoriale din ”accesoriu” al programei școlare, în parte integrantă a acesteia implică modificări/revizuiri ale metodelor de predare, o utilizare mai mare a învățării experențiale și un rol nou pentru profesori, acela de îndrumător/moderator, menit să-i ajute pe elevi să devină mai independenți și să fie capabili să ia inițiative în ceea ce privește propria educație.
6. Modificarea/Revizuirea contextului educațional, prin scoaterea elevului din sala de curs și introducerea acestora într-un mediu concret al întreprinderilor, organizațiilor, firmelor și diminuarea treptată a relațiilor puternic ierarhizate din cadrul școlilor.