Experientele anilor anteriori in privinta absorbtiei fondurilor comunitare impun analizarea nevoilor reale ale aplicantilor si facilitarea accesului catre proiecte. Avand in vedere rata scazuta de asbsortie, corelata cu utilizarea ineficienta a fondurilor atrase, se impune analizarea in profunzime a situatiei pietei fondurilor comunitare. Astfel, potentialii aplicanti semnaleaza firmelor de consultanta faptul ca, in realitate, ghidurile de finantare nu se pliaza pe necesitatile acestora de dezvoltare, impunand adesea, criterii de eligibilitate care ingreuneaza accesul catre nise de finantare pentru proiectele anticipate.

PROBLEMELE SEMNALATE:

1. Restrangerea ariei de implementare, programele care dezvolta proiecte implementate in mediul urban fiind insuficiente.


2. Lipsa sprijinului financiar, a instrumentelor financiare relevante pentru asigurarea cofinantarii – atat pentru proiectele din mediul urban, cat  si pentru cele din rural; orizontul pesimist de asteptare in mediul rural genereaza un interes scazut al aplicantilor pentru programele dezvoltate in rural. Acest fapt, coroborat cu exigentele de eligibilitate gen “aplicantul sa aiba sediul principal sau punct de lucru in mediul rural in momentul depunerii cererii de finantare….CAEN autorizat cu 2 luni inaintea inaintarii acorduluia…acodarea de punctaj relevant pentru cei care detin experienta in managementul proiectului……etc” genereaza o reticenta reala fata de programele avansate de catre autoritatile de management.


3. Procesul indelungat de evaluare a proiectelor (mai mult de 1 an – POSDRU, PESTE 2 ANI – POSCCE, scheme de ajutor de stat etc) si impunerea indeplinirii in momentul procesului contractarii, a criteriilor de eligibilitate, au ca si consecinta, renuntarea, in cele din urma, la finantare.


4. Ingreunarea, in pofida declaratiilor autoritatilor in domeniu, a procesului de implementare, birocratia excesiva, solicitareaa a sute de documente justificative mai mult sau mai putin relevante, diminueaza adesea interesul beneficiarului pentru activitatile propuse, plasandu-l excesiv in sfera administrativa, dislocandu-l astfel din activitatile propriu-zise si ingreunand deseori obtinerea rezultatelor anticipate necesare dezvoltarii/diversificarii activitatii economice; acest fapt conduce la o scadere a  atractivitatii fata de atragerea de proiecte viitoare.


5. Intarzierea efectuarii rambursarilor (peste 6 luni finantarea unei cereri de rambursare), precum si diminuarea progresiva a prefinantarilor, inlatura aplicantii din sfera de interes privind atragerea de fonduri europene.


6. Continutul neadaptat al ghidurilor de finantare, incongruenta dintre nevoile si oportunitatile afisate de catre aplicanti, fapt generat de lipsa analizelor SWOT, a strategiilor nationale/sectoriale relevante, lipsa statisticilor verosimile si existenta unui parteneriat defectuos la nivel interinstitutional.


7. Lipsa de coerenta dintre interpretarile specialistilor autoritatilor de management si beneficiari - necesitatea alocarii de fonduri pentru diseminarea unor proceduri unitare de lucru la nivelul fondurilor europene – implicarea multiplelor entitati decizionale din domeniul resurselor umane, financiar, juridic, astfel incat sa se emita o serie de documente cadru – ghiduri – manuale ale beneficiarilor – platforme- forumuri - actualizate, racordate la noutatile legislative.


8. Alocarea de personal suplimentar in vederea informarii si al orientarii beneficiarilor, consolidarea unitatilor de sprijin pentru beneficiari.


9. Necesitatea respectarii clauzelor contractuale nu doar de catre beneficiari, ci si de catre autoritati si existenta unui sistem de reguli si sanctiuni aplicabile inclusiv organismelor de control.


10. Luarea in considerare a sugestiilor/propunerilor inaintate de catre beneficiari/potentiali aplicanti in faza de publicare consultativa a ghidurilor de finantare – obligativitatea autoritatilor emitente de a raspunde propunerilor inaintate si de a acorda vizibilitate acestor transferuri de idei.


11. Stimularea injectiei de fonduri europene prin initierea de dialoguri la nivel public-privat, centralizarea initiativelor si incurajarea/promovarea ideilor de proiecte/acordarea de premii in randul tinerilor, iniatiatorilor, incurajarea proiectelor pilot.


12. Deblocarea administrativa la nivelul efectuarii achizitiilor si admiterea de catre organismele de control a procedurilor simplificate, in conformitate cu noile regelementari in domeniu.