Prezenta politică publică a fost elaborată ca urmare a consultării publicului țintă din cadrul proiectului Diaspora Invest, pentru identificarea de soluții fezabile propuse de membrii comunității la problemele mediului antreprenorial din România.
Proiectul Diaspora Invest este co-finanțat din Fondul Social European, Axa Prioritară 3 „Locuri de muncă pentru toți”, Obiectivul tematic 8: „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor”, Obiectiv specific 3.7 „Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană”.
Accentuarea deficitului de forță de muncă a produs o regândire a fenomenului imigrațional atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul companiilor, ajungându-se la concluzia că o soluție viabilă este reprezentată de importarea de forță de muncă ieftină sau disponibilă. În 2019, Guvernul României a aprobat 20000 de avize pentru muncitori străini din afara Uniunii Europene, comparativ cu doar 4000 aprobate la începutul anului 2018. Aceasta nu este o inițiativă singulară și vine în sprijinul mai ales a angajatorilor din construcții și HoReCa.
În ceea ce privește diminuarea situației de criză existente pe piața forței de muncă din România, din perspectiva IMM-urilor se pot contura câteva soluții/recomandări pe care guvernul, autoritățile statului și IMM-urile trebuie să le aibă în vedere din perspectiva flexibilizării condițiilor de acces pe piața muncii din România și regândirea criteriilor de eligibilitate și acces a imigranților.
1. Recrutarea de forță de muncă din străinătate. Acest lucru vizează aducerea de forță de muncă din zone în care aceasta reprezintă o resursă în exces. Din această perspectivă, imigrația poate fi considerată în bună măsură o soluție, mai ales pentru sectoarele economice în cazul cărora ”mutarea” activității firmei este imposibilă.
2. Introducerea la nivel guvernamental, dar și în bugetele companiilor a unor programe de integrare profesională/ocupațională a diferitelor categorii de imigranți, prin această abordare se va contribui la creșterea calității vieții acestora, dar și a comunităților în care aceștia vor locui.
3. Revizuirea legislației în ceea ce privește imiganții, eliminarea unor etape birocratice consumatoare de timp și accelerarea procesului de obținerea a vizei de muncă în România. Acest lucru ar duce, fără excepție la rezolvaream, cel puțin parțial a situației crizei forței de muncă și ar reduce sensibil ”munca la negru”, mai iefitina din punct de vedere al costurilor, pentru angajator.
4. Crearea de politici și strategii naționale transparente și pozitive pentru explicarea și pregătirea populației autohtone în ceea ce privește grupurile imigraționale, prin creșterea gradului de toleranță și înțelegere a fenomenului și necesității acestuia, dar și pentru facilitarea procesului de integrare a acestora, evitând în acest fel ghetoizarea și sărăcirea imigranților.
5. Pregătirea personalului din istituțiile publice care vor prelua și gestiona grupurile de imigranți, pentru ca aceștia să fie capabili să înțeleagă, să gestioneze și să găsească soluții problemelor specifice imigranților.
6. Crearea unor programe integrate pentru imigranți, pentru ca includerea acestora în comunitățile în care vor trăi să fie una ușoară și înțeleasă la nivelul comunităților autohtone. Deasemenea, prin existența unor astfel de programe vor putea fi gestionate și sincopele de comunicare dintre autorități/instituții, cu privire la numărul imigranților care beneficiază de servicii sociale de orice fel sau a celor înscriși în sistemul de învățământ.
7. Colaborarea interinstituțională mai strânsă și crearea unei baze de date comune la nivelul tuturor instituțiilor, agențiilor, organizațiilor, mediului academic și firmelor, care lucrează cu imigranți în vedere gestionării pozitive, nediscriminatorii și eficiente a situației specifice a imigranților.
8. Încurajarea implicării civice a imigranților – prin organizarea de dezbateri sau prin extinderea extercităriii drepturilor civice ale acestora, nu prin limitarea lor, cum se întâmplă în prezent, astfel încât cazuri extreme de discriminare să poată fi evitate în viitor.